Corruptio optimi pessima (lat. „Coruperea lucrurilor celor mai bune este lucrul cel mai rău”) – O frumoasă axiomă latină pe care antichitatea ne-a lăsat-o moștenire, împreună cu atîtea altele. Unii s-au referit la acest adevăr, vorbind de religie, atunci cînd devenise intolerantă. Alții au invocat-o, vorbind de poezia deturnată de la scopurile ei înalte. Astăzi această înțeleaptă cugetare ar putea fi adresată acelora care pun o descoperire atît de minunată ca energia atomică în slujba unor scopuri războinice sau uimitoarele rachete cosmice în serviciul spionajului. Toate aceste invenții ale geniului uman sînt într-adevăr realizări optime, tot ce poate fi mai bun, iar coruperea, vicierea lor este „pessima”, tot ce poate fi mai rău.